...şi au mers după Isus.

Mă gândeam zilele acestea la ceea ce s-a întâmplat în ultima parte a capitolului 1 din Evanghelia lui Ioan: Ioan Botezătorul rosteşte în dreptul lui Isus, cuvintele „Iată Mielul lui Dumnezeu !”. Şi ucenicii lui, l-au părăsit pentru Isus!

De ce nu a reacţionat Ioan? Cum e posibil ca ucenicii lui să plece după „altul”? Păi după ce a investit atâta în ei, acum ei pleacă? Unde-i recunoştinţa? De ce nu le-o fi spus: „Băieţi, dacă plecaţi, drumul e cu sens unic! Să nu vă prind că vă întoarceţi!”?
Cum reacţionăm noi în astfel de situaţii? Ce faci când te părăsesc prietenii? Dar când te părăsesc „ucenicii”, oamenii în care poate ai investit timp, resurse etc? Cred că avem de învăţat un lucru extraordinar de la Ioan Botezătorul: lasă-i (îndeamnă-i) pe oameni să-L urmeze pe „Mielul lui Dumnezeu”!

Atunci, şi numai atunci, lucrarea fiecăruia dintre noi va aduce rod, iar rodul nostru va rămâne!