Ioan 1:1-5
“La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El. În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor. Lumina luminează în întuneric, şi întunericul n-a biruit-o…”
Evanghelia (Vestea Bună!) din perspectiva lui Ioan, inspirat bineînţeles de Dumnezeu prin Duhul Sfânt, este una din cele mai frumoase scrieri ale Bibliei pentru că ni-L prezintă pe Isus, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu Adevărat. Este fascinant începutul acestei Evanghelii: “La început…”. Nici un Big-Bang, nici o maimuţă, nici o moluscă, ci simplu: Cuvântul! Şi dacă nu ştiai Cine sau ce este acest “Cuvânt”, Ioan continuă foarte clar, categoric, fără dubii: Cuvântul era cu Dumnezeu. Dar nu doar atât. Cuvântul era Dumnezeu! Nu orice cuvânt, nu orice, nu oricine! Ci “Cuvântul”, Dumnezeu!
Mai mult de atât: toate au fost făcute prin El, prin acest Cuvânt! Nimic, absolut nimic nu a fost făcut fără El, fără implicarea Lui. Nimic! Şi nimeni! Nici chiar tu!
De ce? Pentru că în El era viaţa (şi este!)! Viaţa, mişcarea, suflarea! Totul! Pentru că nimic n-a fost făcut fără El. Şi viaţa era lumina oamenilor pentru simplul motiv că viaţa era în El. Şi vom vedea cu altă ocazie că El este Lumina lumii. Lumina învinge întotdeauna întunericul, oricât de mare e bezna, oricât de întunecat este sau pare totul; o licărire, oricât de mică, de lumină învinge intinderi mari de întuneric.
Dar Lumina a hotărât să lumineze prin tine, prin mine. Cum e în jurul tău? Beznă? Lumină? Să lăsăm Lumina să lumineze prin noi în întunericul crunt de afară. De noi depinde. Doamne-ajută!