E frig... şi chiar îngheţ!

Deşi e martie şi altădată era mai cald pe vremea asta, acum parcă frigul nu mai vrea să plece. Şi e tare frig, şi costurile sunt mari, şi resursele tot mai puţine. Şi nu din cauza lui Boc... ci din alte cauze! V-aţi prins, vorbim de alt fel de frig, de alt fel de îngheţ.Frigul sau îngheţul spiritual! E tot mai "frig" prin biserici deşi, paradoxal, se vorbeşte tot mai mult despre dragoste şi "focul" ei: ce este, cum este, cum se manifestă, cum să-l aprinzi, cum să-l memţii etc etc. Şi uite-aşa am devenit "profesionişti" la capitolul dragoste. Şi în biserică... tot frig, îngheţ chiar. De ce oare? Am să încerc să-mi exprim părerea, fără a avea pretenţia de infailibilitate sau exhaustivitate!

Cred că se confundă foarte mult sentimentele şi manifestările autentice de dragoste cu cele ale manifestării făţărniciei autentice! Am ajuns tot mai mult să considerăm că un zâmbet fals, o "sărutare sfântă" falsă (ca a lui Iuda), un "ce mai faci?" fals, e de fapt manifestarea dragostei. FALS !!! Şi spun asta pentru că aceeiaşi "iubăreţi", după ce ţi-au arătat "dragostea" lor, se întorc spre alţii şi încep să te bârfească, să te ponegrească (deşi cei mai mulţi n-au vorbit cu tine mai mult de un "ce mai faci", "mă bucur", "Domnul să te binecuvinteze"), să spună despre tine tot felul de lucruri rele şi neadevărate. Cu toate acestea, "te ştiu ei bine, ştiu ei cine eşti". Ne mai mirăm oare că e "frig"? Ne mai mirăm că "îngheţăm" în prezenţa celor care ar trebui să emane "căldura dragostei" (1Pet. 1:22) care "a fost turnată în inimile" noastre? (Rom. 5:5)

Privind la acest fapt, unii se scuză repede găsindu-şi alinul în versete biblice greşit interpretate cum ar fi: "în vremurile din urmă, dragostea celor mai mulţi se va răci" (Mat. 24:12), uitând motivul pentru care se va răci: "din pricina fărădelegii" !!! Cu alte cuvinte, într-o interpretare corectă, soluţia este să "dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne" (Evr. 12:1), numit aici "fărădelege", şi atunci rezultatul este că dragostea nu se va mai răci!!!

Bineînţeles că mai pot fi multe alte cauze, dar am vrut să o accentuez pe cea mai comună, cea mai greţoasă (scuze pentru prezentarea acestui adevăr), cea mai iubită, cea mai protejată şi neatinsă atitudine care stinge orice "foc", orice pasiune pentru slujire, orice dorinţă de părtăşie. Soluţia? pentru cei mai mulţi e prea grea, prea dureroasă, prea simplă, prea obişnuită: POCĂINŢĂ! (Recunoaştere, Regret, Renunţare, Înlocuire) !!!

Nu uitaţi: suntem chemaţi să fim "mai mult decât biruitori" prin Hristos! Asta înseamnă că suntem în război, că suntem pe câmpul de bătălie; deci, să luptăm, să luptăm ca să aprindem iar flacăra iubirii autentice, sau să păstrăm "focul" dragostei agape (acolo unde există), să luptăm împotriva acestui păcat odios al prefăcătoriei în aşa fel încât să ieşim biruitori, pentru că ne aşteaptă un viitor strălucit !!! Viitorul sună într-adevăr bine:

„Celui ce va birui îi voi da să mănânce din pomul vieţii, care este în raiul lui Dumnezeu.” (Apoc.2:7)
„Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mana ascunsă şi îi voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un nume nou pe care nu-l ştie nimeni decât acela care-l primeşte.” (Apoc.2:17)
„Celui ce va birui şi celui ce va păzi până la sfârşit lucrările Mele îi voi da stăpânire peste neamuri.” (Apoc.2:26)
„Celui ce va birui îi voi da să stea cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.” (Apoc.3:21)