Şi viaţa veşnică este aceasta...

Am auzit multe descrieri, predici, cântece şi poezii care încercau să prezinte în cuvinte care mai de care mai artistice, mai colorate, mai religioase, mai pioase, mai „sfinte”, ce înseamnă veşnicia, viaţa veşnică. Avem o plăcere morbidă în a complica lucrurile, în a rosti „taine” dar fără a le „destăinui”, ci doar le „vindem” pe o „haină pestriţă” în ochii lumii, haina aprecierii populiste; vrem cu disperare să fim VIP-uri religioase (că de sentimente de dragoste şi apreciere autentice n-ai cum să ai parte când nici tu nu şti de ce...) şi atunci ajungem să prezentăm Evanghelia în forme simpliste, populiste, care „dau bine la public”.

De o astfel de prezentare are parte şi subiectul despre viaţa veşnică. Însă aici, la acest subiect, ca de altfel la multe altele, Isus Hristos aduce un mesaj simplu (nu simplist), clar, drept, curat, autentic:

Ioan 17:3 „Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.”

Punct. Noi am luat acest mesaj simplu şi am început să-i căutăm „înţelesul”, „taina”, „misterul”. Am început să ne întrebăm: „Oare ce o fi vrut să spună Domnul Isus aici?” etc. Am început apoi să complicăm acest mesaj simplu, dându-i „greutate” şi "înţeles": păi, viaţa veşnică înseamnă să faci cutare lucru şi să nu faci cutare lucru, să te abţii sau nu de la anumite lucruri, să te îmbraci sau nu într-un anumit fel, să te piepteni sau nu într-un anumit stil etc etc etc. Dar cred că e destul ! Ne-am plimbat destul „în jurul cozii” !

Mesajul e simplu, provocarea e directă, consecinţele sunt eterne:

Îl cunoşti pe Adevăratul Dumnezeu şi pe Hristosul trimis de El ?

P.S. Acum poţi să-ţi răspunzi la întrebarea: „Am viaţă veşnică?” Dacă încă nu şti răspunsul... sună un prieten: Ieremia 33:3.

Cei patru membrii ai bisericii…

Au fost odată patru membrii foarte ciudaţi care mergeau la aceeaşi biserică: CINEVA, FIECARE, ORICINE şi NIMENI.

Modul lor de viaţă era foarte religios. De exemplu, CINEVA îşi bârfea fratele, FIECARE ştia că acest lucru este păcat, ORICINE putea să refuze să asculte, dar NIMENI n-o făcea! ORICINE ştia că FIECARE vorbea despre CINEVA dar NIMENI nu le întrerupea conversaţia.

Toţi aparţineau aceleaşi biserici. FIECARE voia să se închine dar nu mergea la biserică deoarece nu vorbea cu ORICINE. FIECARE se arăta credincios la biserică dar de lucrat... lucra mai mult NIMENI. Când era nevoie de ceva sau de făcut ceva, FIECARE s-a gândit că va face aceste lucrări CINEVA. Însă, în cele din urmă, le-a făcut NIMENI.

O a cincea persoană a vizitat acea biserică. FIECARE a crezut că CINEVA îl va saluta. ORICINE ar fi putut face acest lucru. Dar NIMENI n-a mers la el.

Cum ziceai că te cheamă?

P.S. l-am gasit si eu pe net...

Când cerul tace...

Mi-a fost dat (şi nu odată) să gândesc şi să aud „Dumnezeu e departe...”. M-am rugat de multe ori şi mi-au spus şi alţii că au făcut la fel, cu acelaşi rezultat, cu aceiaşi impresie: nu aude nimeni, nu interesează pe nimeni, nu contează problema mea pentru nimeni! Poate ai fost şi tu în situaţia asta. Dacă nu ai fost, nici nu îţi doresc. Sincer!!!

Un alt aspect (pe lângă cel al rugăciunii) în care „cerul tace” este şi „partea Domnului” sau zeciuiala. Am dat de multe ori (şi nu o spun cu mândrie ci cu ruşine, datorită a ceea ce voi scrie mai departe...) şi n-am văzut nici un rezultat aşa cum mă aşteptam (imediat, acum, aici, la fel ca în cazul rugăciunii), şi atunci am gândit la fel... minciuni, abureli, basme, vrăjeală pocăiască etc. De ce toate aceste „impresii”? Pentru că n-am ştiut, am uitat, n-am crezut, n-am vrut să cred etc, un detaliu foarte important al relaţiei mele (tale) cu Dumnezeu: El rămâne credincios !!! (2Tim. 2:13)

El rămâne credincios tuturor cuvintelor (promisiunilor) pe care le-a rostit, le rosteşte sau le va rosti. Iată câteva de care ar fi bine să ţinem cont, atunci „când cerul tace”:

Psalmi 50:15 „Cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!”

Maleahi 3:10 „Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor, şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare.”

Psalmi 116:1 „Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele.”

2 Cronici 7:13,14 „Când voi închide cerul, şi nu va fi ploaie, când voi porunci lăcustelor să mănânce ţara, când voi trimite ciuma în poporul Meu: dacă poporul Meu peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga, şi va căuta Faţa Mea, şi se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul, şi-i voi tămădui ţara.”

Plângerile lui Ieremia 3:26 „Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.”

P.S. ... Ioan 14:1